teodor melescanu

Privită prin prisma omului de rând, dorinţa vicepreşedintelui P.N.L., Teodor Meleşcanu, pare o glumă proastă. Care vine, culmea, la puţin timp după ce parlamentarii au avut grijă să-şi sporească, pe ultimii metri, veniturile şi aşa destul de substanţiale. Şi, mai ales, în timp ce sindicaliştii, enervaţi de veşnicele promisiuni ale lui Răzgândeanu, ameninţă cu blocarea activităţilor în mai toate sectoarele. Peste toate, nimeni – nici măcar membrii Guvernului – nu cred că o asemenea ordonanţă poate aduce ceva bun. În definitiv, un ministru – altul decât Adormţei, desigur – poate bloca proiectele populiste, la fel de bine cum îşi poate spune punctul de vedere în plenul Parlamentului. Ceea ce, nu-i aşa, i-ar absolvi pe liberali de vină. Altfel, în ipoteza că o asemenea ordonanţă trece, ne-am putea trezi, simplu, că va rămâne în vigoare mult timp. Nu că i-ar deranja pe penelişti…

Va voi spune, in primul rand, ce nu este etajul 2. Etajul 2 nu este baza. Respectiva se numeste, in termeni uzuali, parter, si are cu totul alte functii in societate. De asemenea, etajul 2 nu este (de cele mai multe ori) ultimul etaj. Injurat de locuitori, dezavuat de posibilii amatori ai locuintelor supraetajate, ocolit de hraparetii din agentiile imobiliare, ultimul nu reprezinta siguranta si confortul dorit.

Etajul 2 este pozitionat, de obicei, la cativa metri deasupra etajului 1. Pe care se sprijina si pe care il domina din toate punctele de vedere. Mai mult chiar, etajul 2 sustine, in cazul locuintelor populare supraetajate, etajele 3, 4, etc. Etajul cu pricina ofera locatarilor posibilitatea unui acces rapid chiar in conditiile deteriorarii functionale a liftului din dotarea constructiei. Un alt avantaj important este timpul scurt in care apa menajera (apa sau rece, nu importa) isi croieste drum prin tevi pana la robinete – spre diferenta de hulitele etaje 8 si 9, care nu-ti ofera decat un lung rastimp de meditatie in asteptarea lichidului vital.

Din alt punct de vedere, etajul 2 iti ofera o buna perspectiva asupra lumii inconjuratoare. De la prima privire aruncata pe fereastra realizezi ca te afli la inaltime, ca privesti lucrurile dintr-o alta perspectiva decat cei aflati la nivelul asfaltului. Chiar si asa, distanta pana la etajul 2 te fereste de raul de inaltime de care sufera uneori cei situati deasupra ta.

In fine, pentru ca incepi sa casti o s-o scurtez. Dom’le, etajul 2 e distanta optima de la care trebuie sa privesti lumea. Aia e!